Minciuna: micro-expresiile faciale

      Aplicand metode computationale pentru a analiza natura non-verbala, emotionala, a comunicarii, psihologul Mark Frank a creat metode de a recunoaste expresiile faciale constiente si inconstiente care sugereaza minciuna.

"Expresiile faciale subtile sunt cauzate de mici miscari inconstiente ale muschilor faciali precum frontalis, corregator si risorius", spune Frank, "iar aceste micro-miscari, atunci cand sunt produse de emotii, sunt aproape imposibil de controlat."

Paul Ekman, care a fost mentorul lui Frank in timpul anilor sai de studiu post-doctoral de la Universitatea California, si colegul sau Wallace Friesen au pus la punct un sistem de numerotare a acestor miscari minuscule: de pilda, ridicarea sprancenelor este 1, coborarea lor 2, strangerea lor una spre cealalta, 4, ridicarea pleoapelor 5 si asa mai departe. Ekman si Friesen au realizat studii extinse pentru a vedea in ce masura corelatia acestor miscari faciale cu anumite emotii specifice se pastreaza neschimbata de la o cultura la alta. Concluzia a fost ca da.

Pe baza cercetarii lor, Frank a identificat si izolat miscarile specifice si uneori involuntare ale celor 44 de muchi faciali, miscari legate de frica, neincredere, tensiune si alte emotii care apar atunci cand minti. Apoi a dezvoltat un program de calculator care automatiza procesul de numerotare al lui Ekman, facand posibila identificarea automata a fiecarei expresii faciale, inclusiv a acelora pe care persoana in cauza incearca sa le ascunda, plecand de la interviuri inregistrate video.

Sistemul lui Frank s-a dovedit asa de bun in a identifica suspectii care minteau incat serviciile sale au fost solicitate de judecatori si de agentii de sanatate si politie, inclusiv politia din Los Angeles, Judecatoria Federala a SUA, Biroul Alcoolului, Tutunului si Armelor de Foc, si Departamentul de Securitate Nationala. De asemenea, el a mai fost solicitat si de politia din Singapore si de Scotland Yard.

"Vreau sa fie clar ca micro-expresiile sau corelatia lor nu dovedesc nimic", a spus Frank. "Ele au sens numai in contextul altor indicii de comportament si nici chiar atunci nu ofera un verdict asupra individului, ci numai niste indicii foarte bune."

A adaugat: "Aceasta capacitate de identificare este folosita de politie cu succes. Ei lucreaza intr-o profesie in care miza este mare si ea ii ajuta sa-si dezvolte un fel de simt intuitiv foarte bun. Ceea ce am facut noi a fost sa cuantificam si sa automatizam aceasta capacitate, sa-i dovedim eficienta, iar apoi sa-i invatam si pe altii cum sa si-o dezvolte."

Limbajul trupului

Limbajul trupului 

Este o formă de comunicare non-verbală mentală și fizică a omului, constând din poziția corpului, gesturi, expresia facială și mișcarea ochilor. Trimiterea și interpretarea acestor semnale se face aproape în întregime în subconștient.

James Borg spunea că comunicarea umană constă din 93 la sută în comunicare non-verbală, în timp ce doar 7% din comunicare este formată din cuvinte;Cu toate acestea, Albert Mehrabian, cercetătorul a cărui lucrare este 1960 sursa acestor statistici, a declarat că aceasta este o neînțelegere a constatărilor.
Alții afirmă că "Cercetările au sugerat că între 60 și 70 la sută din toate semne sunt derivate din comportamentul non-verbal" (Engleberg)
Limbajul corpului poate oferi indicii cu privire la atitudinea sau starea de spirit a unei persoane. De exemplu, acesta poate indica agresiune, atenție, plictiseală, relaxare, plăcere, distracție sau intoxicație.

Înțelegerea limbajului trupului

Tehnica de "citire" oameni este folosit în mod frecvent. De exemplu, ideea de oglindire a limbajului corpului pentru a ușura comunicarea este frecvent utilizată în timpul situațiilor de interviu. Limbajul corpului poate arăta sentimentele altor persoane, care lucrează în schimbul de alte persoane. Oamenii care au un limbaj al corpului ușor de descifrat își pot dezvălui sentimentele și gândurile. Este important de reținut că unii indicatori de emoție (de exemplu, zâmbetul sau râsul atunci când fericit, încruntarea sau plânsul atunci când trist) sunt în mare parte universale.  Cu toate acestea, în 1990 Paul Ekman a extins lista sa de emoții de bază, inclusiv o gamă largă de emoții pozitive și negative. Nu toate din cele care sunt codificate în mușchi faciali.
Emoțiile nou incluse sunt:

Un studiu în limbajul corpului .

1. Distracția
2. Sfidarea
3. Mulțumirea
4. Jena
5. Surescitarea
6. Vina
7. Mândria
8. Consolarea
9. Satisfacția
10. Plăcerea senzorială
11. Rușinea

Semnalele limbajul corpului pot avea un alt scop decât comunicarea. Semnalizatorii clarifică semnalele pentru a indica originea biologică a acțiunilor lor. Comunicarea verbală necesită, de asemenea, limbajul corpului pentru a arăta că persoana cu care vorbim ascultă ceea ce vorbim. Aceste semnale pot consta în contactul cu ochii și înclinarea capului pentru a arăta că înțelegem ce a vrut să spună interlocutorul. Alte exemple ar include: căscatul (somnolența) arată lipsă de interes pentru subiectul conversației. Artiștii de pantomimă utilizează aceste tehnici de a comunica spectacole întregi fără a spune niciun cuvânt.

Expresia fizică

Expresiile fizice cum ar fi legănarea mâinii în semn de salut, arătarea cu degetul, atingerea aplecarea sunt exemple de forme de comunicare nonverbală. Oamenii muta corpurile lor în timpul comunicării, deoarece, așa cum au arătat cercetările, acesta ajută la ușurarea efortului mental atunci când comunicarea este dificilă. Utilizarea expresiilor fizice dezvăluie multe lucruri despre persoană. De exemplu, gesturile pot evidenția un punct de vedere sau un mesaj, postura poate dezvălui interesul sau, dimpotrivă, plictiseala, iar atingerea poate transmite încurajare sau prudență.

Contactul vizual

Contactul vizual consecvent poate indica faptul că o persoană se gândește pozitiv din ceea ce spune vorbitorul. Aceasta poate însemna, de asemenea, faptul că cealaltă persoană nu are suficientă încredere în ceea ce spune vorbitorul pentru a își „lua ochii” de la acesta. Lipsa de contact vizual poate indica negativitate. Pe de altă parte, persoanele cu tulburări de anxietate sunt adesea în imposibilitatea de a avea contact vizual, fără disconfort. Contactul vizual poate fi, de asemenea, un gest secundar și înșelător, deoarece normele culturale legate de acesta variază foarte mult. Dacă o persoană se uită la tine, dar face gestul de încrucișare a brațelor de-a lungul pieptului, contactul vizual ar putea fi un indicator că există ceva care deranjează persoana, și că el vrea să vorbească despre aceasta. Sau, dacă o persoană este neliniștită sau neatentă, chiar și în timp ce se uită la tine direct, s-ar putea indica faptul că atenția este în altă parte.
De asemenea, există trei zone standard care poziționează o persoană în funcție de stările contactului vizual:

• Dacă persoana privește de la un ochi la altul, apoi la frunte, aceasta indică de o poziție de autoritate.
• În cazul în care privește de la un ochi la altul, apoi la nas, aceasta semnalează faptul că nu se angajează în ceea ce ei consideră a fi o "conversație la un nivel superior" cu niciuna dintre părți.
• Ultimul caz este de la un ochi la altul și apoi în jos pentru a buzelor. Aceasta este o indicație puternică a sentimentelor romantice.

Neîncrederea în interlocutor este adesea indicată de evitarea privirii, sau prin atingerea cu privirea a urechilor sau a bărbiei. Atunci când o persoană nu este convinsă de ceea ce spune cineva este, atenția sa este invariabilă, iar ochii privesc la o distanță mai mare.
Plictiseala este indicată de înclinarea capului într-o parte, sau de ochii care privesc direct la vorbitor, dar devine ușor nefocalizat. Un cap înclinat poate indica, de asemenea, un gât inflamat, încredere sau un sentiment de siguranță (o parte a gâtului devine descoperită, deci vulnerabilă). Este practic imposibil să se încline capul în fața cuiva în nu avem încredere sau ne sperie, sau are tulburări de vedere. Deasemeni, ochii neconcentrați pot indica probleme oculare ale ascultătorului.
Interesul poate fi indicat prin contactul vizual prelungit, dar și printr-o poziție a ascultătorului de a sta în picioare și de a asculta în mod corespunzător.
Minciuna sau omisiunea de informații pot fi indicate prin atingerea feței în timpul conversației. Deasemeni, și clipitul în exces este un indicator bine-cunoscut al mințirii.
O expresie facială aspră sau inexpresivă indică adesea ostilitate.
Interpretarea gesturilor și expresiilor faciale (sau lipsei acestora), în contextul limbajul corpului, poate duce la neînțelegeri și interpretări greșite (mai ales în cazul în care limbajul corpului este însoțit de limbajul vorbit). Deasemenea, oamenii din diferite culturi pot interpreta limbajul corpului în moduri diferite.

Alte semnale ale limbajului corpului

Unul dintre cele mai de bază și puternice semnale ale limbajului corpului este atunci când o persoană își încrucișează brațele peste piept. Acest lucru poate indica intenția subconștientă de a pune o barieră între acea persoană și pe alți oameni. Cu toate acestea, încrucișarea brațelor mai poate însemna și faptul că brațele persoanei sunt reci, ceea ce ar putea fi întărit prin frecarea sau strângerea brațelor. Atunci când atmosfera generală este amiabilă, aceasta mai poate însemna că o persoană se gândește profund la ceea ce se discută, dar într-o situație tensionată, aceasta poate însemna că o persoană își exprimă opoziția. Acest lucru este cu atât mai mult în cazul în care persoana este la o distanță mai mare de vorbitor.
În tabelul următor, găsim alte semnale ale limbajului corpului.

Limbajul corpului	Indicație	Interpretare alternativă
Apăsând degetele ( trosnit degete)	Plictisit, anxios sau agitat	Obișnuință
Joaca cu degetele	Plictisela sau are ceva de spus	Obișnuință
Joaca cu obiecte (de ex. pix)	Plictiseală sau are ceva de spus	Obișnuință
Brate deschise sau palme la vedere	Arata incredere si interes	Invită și pe alții să își spună opinia
Acoperirea unei mâini cu cealaltă	Insecuritate, sentimente contradictorii	Mâini reci
Agățarea de obiecte	Confuzie și insecuritate	Respectivul obiect e important
Mâini strânse	Defensivă	Pozitie obișnuită
Pumn strâns	Agresivitate, iritare	Ține ceva strans în pumn
Strângere de mână fermă	Incredere	Obișnuință
Strângere de mână slabă	Nervozitate, timiditate	Are mâna rănită
Rosul unghiilor	Nervozirtate	Obișnuință
A-și frânge mâinile	Nervozitate	Obișnuință
Uitatul la ceas	Plictiseală	Trebuie să se încadreze în timp
Bătutul din picior în scaun sau alte obiecte	Relaxare, autoritate sau posesie	Obișnuință
Bătut din picior	Nerăbdare sau atenție distrasă	Obișnuință
Mișcarea continuă a picioarelor	Nervozitate, îngrijorare, stres sau furie	Nu poate sta liniștit
Statul cu picioarele încrucișate către interlocutor	Relaxare, incredere si atentie catre persoana/subiect	Obișnuință
Picioare încrucișate în directia usii	Ar dori să iasă afară	Obișnuință
Picioarele larg depărtate	Siguranță, încredere în sine, lider	Dezinteres
Jucatul picioarelor cu încălțămintea	Atracție fizică	Obișnuință
Bătut în podea	Nervozitate	A stat prea mult timp jos
Bărbia sau obrazul sprijinit de palmă	Plictiseală sau dezinteres	Oboseală
Privit peste rama ochelarilor	Atentie, seriozitate sau atitudine critică	Probleme cu vederea
Împinsul ochelarilor pe nas	Gânduri profunde	Probleme cu nasul sau ochelari nepotriviți
Atingere în zona nasului	Gânduri negative sau dubii	Obișnuință sau senzații, probleme în zona nasului
Atingere în zona urechilor	Nesiguranta sau cantarirea unor posibilitati	Probleme în zona urechilor
Dat din cap repede	Impacientat/ă sau dorește să adauge ceva conversației	Ascultă muzică
Dat din cap încet	Interes, validarea comentariilor sau încurajare	Ascultă muzică
Buze strânse	Dezaprobare sau dorește să încheie conversatia	Buze crăpate
Buze stânse și obraji ridicați	Agresivitate	Mimica obișnuită
Mușcatul buzelor	Lipsa de încredere în sine, rusinare	Obișnuință
Pune mâna la gură	Ascunde o mimă, vorbit fără ca alții să audă sau indicarea unei greșeli	Ascunderea unui strănuit, căscat
Sprâncene ridicate	Surpriză	Încercare de focalizare a privirii
Ochii larg deschiși	Mirare	Mediile întunecate declanșează deschiderea largă a ochilor
Frunte ridicata	Incercare de reamintire sau plans	Se uita în sus
Privit la distanță	Încercare de reamintire	Se uită la ceva anume
Tușit	Nervozitate sau dorește să spună ceva	Răceală
Scoaterea ochelarilor si curățarea lor	Dorește timp înainte de a continua	Ochelari murdari
Sprâncene relaxate	Confort	-
Sprâncene încruntate	Confuzie, tensiune sau teama	Obișnuință
Lăsat pe spate cu mâinile la ceafă	Confort	Obișnuință
Clipit	Secret sau moment împărtășit	Ochi uscați
Masarea tâmplelor	Anxietate	Durere de cap
Respirat mai repede	Nervozitate sau furie	Tocmai ce a terminat exercițiile fizice
Inspirație prelungă	Dorește să întrerupă conversația	Lipsa de aer
Respirat usor	Relaxare si confort	Probleme de respirație
Umeri aplecați în față	Lipsa de interes sau se sinte în inferioritate	Oboseală
Aranjatul cravatei	Insecuritate sau dorește să impresioneze	Cravata are nevoie de ajustare
Umeri tensionați	Ingrijorare	Postura obișnuită
Umerii la nivele diferite	Nehotarare în legatura cu actiunile urmatoare	Postura obișnuită
Postura rigidă a corpului	Anxietate	Postura obișnuită
Stat liniștit/ă	Interes fata de ce se spune si se face	Oboseală

Răspândirea comunicării non-verbale

Diferite studii au descoperit cantitati diferite, cu unele studii care arată că o comunicare facială este considerată de 4,3 ori mai des folosită decât sensul verbal al comunicării verbale care o însoțește, iar comunicarea verbală într-un ton neutru are de 4 ori mai multe șanse de a fi înțeleasă decât o expresie facială inexpresivă. Albert Mehrabian este de remarcat pentru că a găsit ”regula 7% -38% -55%” (adică, într-o conversație, ponderea importanței este 7% comunicare verbală, 38% tonul, 55% expresia feței), ceea ce denotă cât de mult se presupune comunicare a fost conferită prin cuvinte, ton, și limbajului non-verbal (expresia facială, în acest caz).